9 aug. 2009

Dobrogea, prima autonomie teritoriala!

Taxa de trecere a Dunării pe ultima artera libera, Podul de la Cernavoda ma suprins la marea cea Neagră si am fost in postura unui român din Dobrogea - românească ce trebuie sa platească bani României ca stat unitar si national ca sa vina in țară...

 

060820091217

 

Dobrogea este pamânt românesc si poarta de acces la Marea Neagra a statului national, unitar numit ROMÂNIA. Așa știm cu toții nu?

Pai sa vedem pe unde trecem dintr-un tinut românesc in altul: Galati, Braila si Calarasi putem traversa Dunarea cu BAC-urile (adica ferryboat) pe bani, la Vadu OII (DN 1 Pod cu Plata) si Cernavoda (pod cu PLATA). Alte solutii nu exista pentru a convietui cei care locuiesc in DOBROGEA cu cei din Romania.

Autoritățile ce conduc destinele acestei țări au pus taxe pe fiecare cale de comunicare rutiera, cele feroviare si aeriene sunt cu taxa prinsa in bilet.

Deci in putin timp putem sa vedem un primar Mazare care a fixat o taxa de statiune la Mamaia, imbatabila, care fixeaza un program de independență si separație a regiunii Dobrogea, un fel de STAT Luxemburg sau Andorra (trecatori ale drumurirlor comerciale importante).

In acesta situatie, ipotetica acum, dar posibila in viitor ce va mai zice si ce va mai face un ministru ca dom Berceanu care spune cu sictir ca cei saraci sa nu umble pe autostrada si pe podul de la Cernavoda? Raspunderea politica a mariei sale nu ne incalzește!

Masurile guvernantilor lovesc din ce in ce mai plin in vela vaporului ce se numeste autonomie teritoriala. Cu vant din pupa lucrurile scapa usor de sub control si astfel vom avea iesire la mare ca si Muntenegru  la Adriatica sub forma unei fâșii de pământ lată de aprox. 20km.

 

Curat, da MURDAR până la urmă!!

Un comentariu:

Anonim spunea...

I. L. Caragiale, scria despre chestiune: [ ŞTIRI FRANCEZE DESPRE CESTIUNEA DOBROGEI ]

Ziarul franţuzesc les Débats primeşte o corespondenţă din Buda-Pesta, care, cu toate că e datată dinainte de intrarea Românilor în Dobrogea, aruncă oarecare lumină asupra celor din urmă împrejurări politice din Orient, interesându-ne în deosebi. Deşi corespondentul ziarului franţuzesc asigură, că toate câte le expune le-a căpătat dintr'un izvor absolut sigur, totuşi facem rezervele noastre în privinţa unor amănunte. De aminteri, corespondenţa aceasta are destulă importanţă pentru a ocupa locul, ce credem de cuviinţă a-i da.
Incidentul român cu Dobrogea, după această corespondenţă, datează de aproape cinci luni. Mai nainte chiar de a-şi fi isprăvit Congresul din Berlin lucrările sale, reprezentantul rus la Bucureşti, d. baron Stuart, a făcut demersuri pe lângă guvernul român pentru a-l hotărî să acorde Rusiei stabilirea unui drum militar prin Dobrogea, mergând dela noua graniţă până la Tulcea. Apoi Ruşii rostiră intenţia d'a aşeza depozite de arme d'alungul nouălor graniţe, dela Silistra până la Mangalia, şi în sfârşit şanţuri şi valuri de pământ înşirate între Maglai şi Sulina. Guvernul român a găsit aceste propuneri neacceptabile, mai ales că Rusia nu părea că voieşte să dea nicio compensare, şi a însărcinat pe agentul său dela Petersburg, generalul Ghica, să facă o contra-propunere guvernului rusesc. România se declara gata a întinde şi asupra Dobrogei, pentru tot timpul ocupării ruseşti, prevăzut şi mărginit prin tractatul dela Berlin, convenţia încheiată la începutul răsboiului pentru trecerea oştirilor ruseşti prin România, adică convenţia dela 4 Aprilie. Mai întâi, această contra-propunere a fost respinsă cu oarecare trufie de către cei din Petersburg, şi lucrurile au rămas unde erau, adică găsindu-se Dobrogeade fapt în plină şi întreagă stăpânire a Rusiei. În aceste condiţii, guvernul prinţului Carol s'a văzut silit să se adreseze puterilor iscălitoare ale tractatului, spre a le cere sfatul. Toată lumea a răspuns că România poate şi trebue, în virtutea tractatului dela Berlin, să ia Dobrogea în stăpânire. Intrarea românilor în Dobrogea săvârşită azi, nu începuse încă pe când corespondentul din Buda-Pesta trimitea ziarului les Débats aceste notiţe. El însă arată în corespondenţa lui, că în adevăr, după răspunsul puterilor, România are să ia în curând Dobrogea în stăpânire. Însă oştirile ruseşti rămânând încă în ţinuturile luate acum în stăpânire de Români, întrebarea unei căi militare pentru comunicare cu Bulgaria se va ivi din nou. Guvernul român deci a însărcinat pe reprezentantul său la Petersburg cu o nouă contra-propunere, care trebue să fi fost deja înmânată prinţului Gorceacof.

În sfârşit corespondentul spune că contele Şuvalof, în trecerea lui prin Buda-Pesta, n'a atins acolo nicidecum cestiunea Dobrogei şi României, declarând că nu ştie nimic din incidentele ce s'au putut produce cu privire la aceasta. http://www.cimec.ro/carte/politice/ilc.htm

bmd - simplu, nu? Intra pe site!