Recent am citit opinia unui jurnalist cu privire la statutul unui senator. Nu detaliez pentru ca esența problemei nu constă în detalii. Articolul face referire la poziția unui senator (cu multe mandate, este adevarat) plecând cu știrea de la faptul că s-a schimbat fotoliul în biroul senatorial și apoi trece în zona manipulări afirmând ca acest scaun senatorial nu se mai clatină. Este o situație tot mai generală prin care jurnalismul din România, fără etică de multe ori, confundă ”alesul” cu ”numitul” în postul de demnitar. Democrația există prin faptul că trebuie să acceptăm voința majorității, chiar dacă soluția impusă de cei mulți nu ne convine. Așadar trebuie sa acceptăm fără comentarii răutăcioase și manipulatori ”alesul” (senator, deputat, președinte CJ sau RO, consilieri locali). Într-o altă situație se regăsesc persoanele numite pe funcții, persoane care nu întrunesc validarea prin vot ci prin numărul de afișe lipite. Socot că România intra în normalitate atunci când ”alesul” este schimbat prin vot sau ca efect al probelor juridice cu incidență penală și nu prin manipulare. Până atunci referiri la longevitatea în funcțiile alese, sunt elemente de manipulare a opiniei publice în scop electoral și în afara timpilor legali de campanie aspecte care ar trebui sancționate.
Sigur este discutabil și regretabil că presa, inclusiv tânărul jurnalist, nu face o retrospectiva lunară cu ce activități are deputatul sau senatorul (nostru) și atunci se poate releva răspuns la o întrebare retorică cu privire la ocuparea funcției de o persoană ne-corespunzătoare. Acestea însă sunt nuanțe pe care presa a x-a putere în stat nu le vede. Acestă presă aservită intereselor de grup și a serviciilor din toată lumea se dă tot cu puterea. Constatăm că de fiecare dată avem presă cu o putere exponențială matematic ar fi ”oameni politici la puterea presei”
Comentarii