In urma cu ceva ani am citit o carte "Politica" - ARISTOTEL. Ma intreb si acum de ce exista diferenta intre politica - politician si politicos...
Dar sa incep cu inceputul:
Potrivit DEX (sursa: wwww.dexonline.ro)
POLÍTIC, -Ă, politici, -ce, s.f., adj. I. S.f. 1. Ştiinţa şi practica de guvernare a unui stat; sferă de activitate social-istorică ce cuprinde relaţiile, orientările şi manifestările care apar între partide, între categorii şi grupuri sociale, între popoare etc. în legătură cu promovarea intereselor lor, în lupta pentru putere etc.; orientare, activitate, acţiune a unui partid, a unor grupuri sociale, a puterii de stat etc. în domeniul conducerii treburilor interne şi externe; ideologie care reflectă această orientare, activitate, acţiune. ♢ Expr. A face politică = a lua parte în mod activ la discutarea şi rezolvarea treburilor statului. 2. Tactică, comportare (abilă) folosită de cineva pentru atingerea unui scop. II. Adj. 1. Care aparţine politicii (I), care se referă la politică, de politică; politicesc1. ♢ Drepturi politice = drepturile de participare a cetăţenilor la conducerea treburilor statului. Nivel politic = grad de pregătire a cuiva în probleme de politică generală; orientare justă în astfel de probleme. Om politic (şi, înv., substantivat, m.) = persoană care are un rol important în activitatea politică, care îşi desfăşoară activitatea principală în domeniul politicii (I 1). ♦ (Substantivat, n.) Aspect, element politic (II 1), viaţă politică. 2. Care are sau care exprimă o comportare abilă; dibaci, şiret. – Din lat. politicus, ngr. politikós, fr. politique.
Dar sa incep cu inceputul:
Potrivit DEX (sursa: wwww.dexonline.ro)
POLÍTIC, -Ă, politici, -ce, s.f., adj. I. S.f. 1. Ştiinţa şi practica de guvernare a unui stat; sferă de activitate social-istorică ce cuprinde relaţiile, orientările şi manifestările care apar între partide, între categorii şi grupuri sociale, între popoare etc. în legătură cu promovarea intereselor lor, în lupta pentru putere etc.; orientare, activitate, acţiune a unui partid, a unor grupuri sociale, a puterii de stat etc. în domeniul conducerii treburilor interne şi externe; ideologie care reflectă această orientare, activitate, acţiune. ♢ Expr. A face politică = a lua parte în mod activ la discutarea şi rezolvarea treburilor statului. 2. Tactică, comportare (abilă) folosită de cineva pentru atingerea unui scop. II. Adj. 1. Care aparţine politicii (I), care se referă la politică, de politică; politicesc1. ♢ Drepturi politice = drepturile de participare a cetăţenilor la conducerea treburilor statului. Nivel politic = grad de pregătire a cuiva în probleme de politică generală; orientare justă în astfel de probleme. Om politic (şi, înv., substantivat, m.) = persoană care are un rol important în activitatea politică, care îşi desfăşoară activitatea principală în domeniul politicii (I 1). ♦ (Substantivat, n.) Aspect, element politic (II 1), viaţă politică. 2. Care are sau care exprimă o comportare abilă; dibaci, şiret. – Din lat. politicus, ngr. politikós, fr. politique.
Comentarii